Fundatia Snagov anunta existenta a 311 specii protejate si rare in Zona Snagov in 4 habitate principale. MMAP intarzie cu anii sa le conserve Citeste mai mult: Fundatia Snagov anunta existenta a 311 specii protejate si rare in Zona Snagov in 4 habitate principale. MMAP intarzie cu anii sa le conserve

LISTA elementelor relevante (stiri – premiere):
1) In 2000, prin Legea nr. 5, Ministerul Mediului anunta ca la Snagov, in 2 arii naturale protejate ar exista 5+1=6 specii protejate (Datele de infiintare constituie mai multe tipuri de greseli – iata una simpla: specia Nelumbo nucifera = Lotusul indian, este de fapt invaziva pe lacul Snagov si in lume, si nu de protejat).
In prezent, Fundatia Snagov anunta ca de fapt exista in total 311 specii protejate si rare in 4 habitate principale, din care 47 sunt protejate chiar prin Directivele UE. Deci de circa 311:6= 52 de ori mai mult.
Fundatia Snagov continua inventarierea speciilor existente (deci si a celor ne-protejate prin legi), ajungand in prezent la un total de circa 1300 de specii monitorizare si cu obiectivul de a trece de 270;

2) Zona Snagov este speciala (ca biodiversitate): are cel mai mare lac natural din Romania, inconjurat de paduri de stejar din fostii Codri ai Vlasiei. Lacul (care este un rau lent, “brat” al raului Ialomita, detine si orhidee (aclimatizate din perioada tropicala), cat si plante carnivore. Dar si cea mai mica planta si cel mai mic mamifer din Europa;

3) In Zona Snagov s-a identificat existenta a 13 specii de lilieci. Ceea ce reprezinta cea mai mare concentratie de specii diferite din Romania;

4) Lacul Snagov detine cele mai multe specii de pesti apa dulce din Romania;

5) Academia Romana a validat documentatia depusa de Fundatia Snagov cu dovada existentei celor 311 specii protejate si rare, in cele 4 habitate, precum si fundamentarea nevoii de extindere a ariei naturale protejate de la 100 ha la 2080,20 ha. Formata din tot Lacul Snagov (859,99 ha) si padurea care era deja protejata si prin HCM 894/1952 (970,70 ha) – HCM care este in vigoare. Astfel ca nu exista terenuri noi care sa intre in aria extinsa si nu ar trebui sa existe ingrijorari ori dispute.
Malul lacului – Habitat – specii

Malul lacului – Habitat – specii
“Fundația Snagov dorește să păstreze Zona Snagov: verde, liniștită, pentru eco-turism, cu cât mai multă biodiversitate – ceea ce crește și atracția potențialilor eco-turiști cât și valoarea imobiliară.”

Fundatia Snagov

La Snagov, Ministerul Mediului a infiintat in 2000 prin legea nr. 5, doua mici arii naturale protejate “Lacul Snagov” (100 ha) pentru 5 specii si “Padurea Snagov” (10 ha) pentru o specie, in locul Rezervatiei Snagov infiintata in 1952 prin HCM 894, cu suprafata de 1147,70 ha, si in care erau raportate si monitorizare zeci de specii protejate (inclusiv prin monitorizari derulate pe durate de 25 de ani).

Motivatie (interes): Disponibilizarea a peste 1000 ha de teren (padure) si formarea unei mize imobiliare interesante. Astfel ca trebuia gasit un “expert” care sa “fundamentaze stiintific” atat un numar mult mai mic de specii cat si suprafete foarte mici pentru “noile” arii naturale protejate. Fisele de fundamentare realizate prin 2000, nu au fost regasite la APM Ilfov si nici autorul lor. Acest “specialist” sigur avea studii de specialitate (ca sa poata semna). Prezumtia de vinovatie, se bazeaza pe ipoteza (fireasca) de competenta profesionala. In baza careia, un specialist de buna credinta, era imposibil sa ignore (si sa greseasca) in raport cu toate criteriile urmatoare:

1) Fisele (si fundamentarea) trebuiau sa aiba la baza o bibliografie de specialitate. Chiar si pentru infiintarea a 2 mici arii naturale protejate (100 si 10 ha). Si cu atat mai mult, daca decizi (ca functionar si chiar specialist) anularea unei arii naturale protejate (caci s-a operat o reducere de peste 90 %, infiintata prin HCM 894/1952). Caci in si despre zona s-au facut zeci de studii stiintifice prin care s-au confirmat si monitorizat zeci de specii protejate. Deci este imposibil sa nu fi stiut de zecile de studii si cercetari stiintifice si monitorizari facute, din care cele mai cunoscute sunt cele ale cercetatorilor Muzeului Antipa (colectia Travaux);

2) In aproape toate descrierile zonelor periurbane si turistice (din jurul Bucurestiului), se mentioneaza explicit Rezervatia complexa Snagov, cu zone stiintifice, cu multiple functiuni si intindere de 1147,70 ha. Deci in orice fundamentare si document, ar fi trebuit in mod explicit sa existe o fundamentare chiar mai detaliata (pentru reducere, mai ales ca au fost raportate specii si habitatele sunt adecvate) – decat pentru o infiintare (una noua);

3) Astfel de decizii (de infiintare si cu atat mai mult de reducere – daca ar fi existat cadrul legal) necesita vizite pe teren. Inventarieri. Cu estimari de populatii si tendinde. Si daca vizitezi zona Snagov, este imposibil sa nu recunosti habitatele si sa iti dai seama ca sunt zeci de specii (din cele protejate). Eventual, poti intreba (si) copii despre existenta speciilor protejate si te ajuta ei sa le vezi.

Astfel ca, initial, Constantin Turmac (in calitate de locuitor cu multe amintiri din copilarie, pe lac si prin paduri), a ramas surprins de diferenta dintre datele oficiale si situatia din teren cat si de refuzul si imposibilitatea de a mai afla (de la autoritati) detalii legate de rezervatia infiintata in 1952 dar si de fisele de infiintare a celor doua noi (dar foarte mici) arii naturale protejate (prin Legea 5/2000). Caci (ca locuitor) era usor sa numesti 40 de specii protejate (rasfoind cataloage – determinatoare – cu specii).

* Astfel ca, prin Fundatia Snagov (infiintata pentru a se putea focaliza pe Patrimoniul Natural si Cultural al Zonei Snagov), s-a scris si depus un proiect pentru un grant pentru inventarierea (cu cercetatori) a biodiversitatii din Zona Snagov. S-au inventariat circa 600 de specii din care au rezultat 171 ca fiind protejate si rare. Deci 171:6=28,5 ori, mai mult decat stia (oficial) Ministerul Mediului (prin Legea 5/2000, pe care o promovase). Si abia din acest moment (si corelate cu aceasta comunicare) a inceput suita de surprize neplacute si greutati (provocate) Fundatiei Snagov, in perioada 2013 – 2015 (dar aceasta este o alta poveste). Corelata (probabil) cu diferenta de padure de 1000 ha si interesele imobiliare asociate, “impartire” nestiuta in Zona Snagov (fiind operata la nivel ridicat) si despre care Fundatia Snagov a aflat chiar foarte tarziu. Fiind un proiect in derulare (deja, si cu responsabilitati financiare – deci dificil si chiar riscant de oprit pe parcurs, mai ales dupa “deranjarea” unor “varfuri”), a cam trebuit sa “aleg” sa continui proiectul si deci si efortul de sustinere (si mai ales de acceptare din parte a autoritatilor centrale) a bogatei biodiversitati existente si a nevoii de reala conservare, printr-un Regulament si Plan de Management SPECIFIC si mai ales cu MASURI CONCRETE si RELEVANTE OPERATIONAL, care sa includa si unele tipuri de restrictii. Insa, in acele momente, insasi ideea de introducere de limitari si restructii (via un ONG) reprezenta un mare afront adus “autoritatilor” si un demers care trebuia cumva “pedepsit”. In paralel cu “securizarea” investitiilor serioase facute de personalitati importante (gen: retrocedari Printul Paul, constructi chiar in zona stiintifica a rezervatiei naturale complexe Snagov de Remus Truica etc.).Deci Fundatia Snagov a preluat toate resursele umane si financiare ale membrilor (sustinatori, simpatizanti, putinii sponsori etc.) si a decis sa continue (aceasta alegere parand mai buna decat o stopare / retragere). Au urmat (chiar amenintari si) greutati facute de o suita de autoritati (care de fapt au obligatii explicite de conservare si protejare si trebuiau sa fie PARTENERI, mai ales, Fundatia Snagov avand calitate de Custode si deci reprezentant al statului roman – activitate derulata si VOLUNTAR!).

=> Fundatia Snagov anunta MMAP prin Memoriu Stiintific inregistrat in data de 07.12.2011, ca la circa 400 metri de limita Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov se afla habitatul prioritar 7210 Cladium mariscus. Documentul avea o rigoare si credibilitate stiintifica, fiind semnat de un grup de cercetatori de renume national (si profesori, doctori conferentiari si era suficent pentru ca MMAP sa se sesizeze si sa aleaga un tip de demers (sau macar raspuns scris) legat de cand si cum sa asigure protejarea adecvata. Datorita lipsei reactiei MMAP, ulterior habitatul a fost escavat si deteriorat in pondere de circa 40 % (Fundatia Snagov reusind sa contribuie la amendarea faptuitorilor cu 15.000 lei);

=> Suprafata ariilor protejate in prezent (2015), raportata la numarul de specii protejate, este de zeci de ori mai mic decat in alte arii naturale protejate. Ceea ce este rau pentru toate speciile. Si ca dovada a presiunii antropice existente, in urma inventarierii facute de cercetatori in perioada 2011 – 2012, nu s-au mai regasit circa 50 de specii de plante rare si protejate, circa 15 specii de pasari, circa 3 mamifere – comparativ cu datele din cercetarile si publicatiile din ultimii 70 de ani (din Zona Snagov). * Detalii exacte se regasesc in fisierul atasat;

NEVOIE – CERERE: Cautam SPONSORI (dar si voluntari) pentru a realiza un ALBUM FOTO cu cele 311 specii si prezentare celor 4 habitate principale, precum si detalii legate de Regulament si ce se poate face si ce nu, la Snagov. Dorim sa realizam o brosura color, format A5, de circa 200 de pagini (si in care sa prezentam si sponsorii). Ca parte a actiunilor de informare – constientizare. Va rezulta atat un format PDF (disponibil public – in internet) cat si un numar de versiuni (intre 200 si 1000), tiparite (pentru a fi distribuite la o lista – deja pregatita – de evenimente si actiuni, precum si de scoli).

Munca custodelui (Fundatia Snagov) a constat in special in:

1) monitorizari + patrulari (s-a ajuns la circa 40.000 poze, organizate in Picasa, cu coordonate GPS, cu TAG-uri, deci regrupabile in mai multe albume);

2) (actualizare continua) Baza de date, cu speciile confirmate, cele necunoscute aflate in curs de identificare, cu cele mentionate in trecut in zona si ne-regasite in prezent etc.);

3) multiple HARTI (“layere”) in Google Earth;

4) [determinarea speciilor observate] partial prin munca proprie, dar mereu reconfirmat de catre cercetatori. In special prin dezvoltarea unor parteneriate si relatii cu cercetatori, profesori, doctoranzi si masteranzi, care sa vina, sa vada, sa mai ajute cu confirmarile unor specii (determinare etc.);

5) [statut de conservare – per specie] munca de peste 800 de ore, pentru crearea unui sistem (program in Excel), corelat cu un set de baze de date, cu link-uri (continue – dinamice) la tabelele speciilor din diferitele directive, conventii, acorduri internationale, baze date etc. Astfel incat, furnizand o singura denumire binomiala (stiintifica) sa se completeze automat daca si prin ce este protejata (la nivel national si international). Acest sistem este reutilizabil (si poate cu o sponsorizare, s-ar putea transforma intr-o resursa oferita gratis la nivel national si poate chiar European];

6) [poze mai bune] prin invitarea unor fotografi (cu aparate performante – caci custodele nu are ce i-ar trebui) si acesti fotografi au si experienta dar si talent (si chiar noroc) in a surprinde posturi si specii in poze relevante. Cumpararea de poze (de aproape mai de calitate, pentru albumul planificat) caci pozele din teren (necesare pentru confirmare + determinare) in 85 % din cazuri, nu au calitatea si mai ales posturile (unghiurile + detaliile) conforme cu un album (de calitate);

7) asigurarea continua a unei prezente + efort de promovare – PR: prin crearea de continut pentru paginile din site si din Facebook (inclusiv albume foto) si sustinerea unei rate de postari.

Anexat prezentam (ca si extrase dintr-o lucrare mai ampla de fundamentari, din care o parte au fost si prezentate la Academia Romana, Comisia pentru Monumentele Naturii – care le-a apreciat si avizat). Deci, anexam:

1) [4p] Lista speciilor protejate si rare din Zona Snagov;

2) [6p] SINTEZA – INVENTARIERII SPECIILOR de Fauna si Flora din Zona Snagov + Analiza COMPARATIVA cu ariile protejate din Scrovistea si Caldarusani;

3) [1p] Anexa A12 – Prezentarea problemelor, disfunctiilor, contradictiilor – asociate actualei definiri a ANPLS+ANPPS (si care trebuiesc rezolvate);

4) [4p] Anexa A30a – Analiza comparativa a ariilor naturale protejate din nordul Ilfovului: Scrovistea > Zona Snagov > Caldarusani;

5) un set de HARTI (H21, H23, H24, H25, H27, H28);

6) 170 de poze (din cele 311) ale speciilor protejate si rare se afla in Albumul Facebook, al paginii denumite “Snagov C: Natura – Patrimoniu – ZS Fundatia”.

7) Avizul favorabil al Academiei Romane, prin care se valideaza documentatia depusa de Fundatia Snagov si se recomanda extinderea ariei naturale protejate de la 100 ha la 2080,20 ha.

* La cerere putem trimite mai multe informatii (si in formate diferite). De exemplu graficele, ori tabele cu date, jpg cu diferite imagini, etc.

** Daca se solicita, putem organiza o Conferinta de Presa, pe durata careia sa oferim mai multe date.

Morala (“Socoteala de acasa nu se potriveste – mai deloc – cu cea din targ”) (Learning points):

1) Cercetatorii si autoritatile sunt interesate prioritar de speciile protejate. Si omit importanta celorlalte specii, din lanturile trofice (producatori – consumatori) si mai multe alte categorii de factori, importanti pentru coservarea unor habiatate;

2) Sponsorii, voluntarii, elevii, profesorii (de fapt: cererea si oferta) opereaza (deja) prea mult cu “branduri” si stereotipuri (au asteptari artificiale) si se comunica din ce in ce mai greu despre situatii – nevoi reale. Ajungi sa “confectionezi” mesaje si cereri pornind de la cunoasterea si “simpatiile” din ce in ce mai deformate ale “cererii” (sponsorilor). Si deci prea departe de realitate;

3) Munca concreta se face la ore si in conditii de vreme (si cu resurse) foarte diferite fata de ce este nevoie si se crede (de cei care nu au experienta “terenului”). Aproape ca nu are rost sa vorbesti despre aceste dimensiuni.

Ne asteptam:

1) Ministerul Mediului sa extinda aria naturala protejata de la Snagov, cel putin pana la 2080,20 ha si apoi, chiar la cele circa 6000 ha, cu care (de fapt) s-ar putea asigura si unirea Scovistea – Zona Snagov – Caldarusani (Dridu);

2) Sa gasim SPONSORI pentru a putea realiza Albumul foto (atat cel digital cat si versiunea tiparita in tiraj de minim 200, poate chiar 1000 bucati);

3) Mass-media sa inceapa sa preia date legate de Patrimoniul Natural de la Snagov (caci exista o lunga serie de aspecte interesante si chiar unice); 4) In timp, circuitele de eco-turism prin natura (pe lac cu caiace, cu vaporas, cu biciclete si pe jos prin padure, etc.) sa capate o pondere care sa ne ajute sa ajungem la o auto-sustenabilitate (si astfel sa putem dezvolta si alte proiecte pe care le avem in vedere).

CONCLUZIE: Institutii ale statului, in loc sa fie parte a solutiilor (si chiar facilitatori), sunt parte a problemelor. Si chiar impiedica (explicit si constient) si initiativelor voluntare (si cu bani personali – suplimentari) ai cetatenilor, pentru aducerea la normalitate a unor situatii si nevoi din societate.

Citeste mai mult: Fundatia Snagov anunta existenta a 311 specii protejate si rare in Zona Snagov in 4 habitate principale. MMAP intarzie cu anii sa le conserve

No Comments

Leave a Comment